'Prime
lis fabrichis, po lis cjasis e lis glesiis': pôcs dîs dopo dal sisme di Mai
al fo l’arcivescul di Udin, Alfredo Battisti, che al fissà lis prioritâts, interpretant
un sintiment che al rivave dal bas e che al jere stât intercetât dai predis
furlans. Il Stât e la Regjon autonome a destinarin cun rapiditât i prins fonts pe
ricostruzion dal aparât produtîf che, dopo dal taramot di Setembar, e sarès
partide in maniere definitive.
Te fasse
pedemontane, cui agns Sessante, in bande des aziendis agriculis tradizionâls,
di dimension familiâr, si jere zontade une industrie che e cresseve svelte,
fondade su imprenditôrs zovins e une culture dal lavôr slargjade. La reazion e
fo imediade: prin che si podès tornâ a inviâ la produzion, lis maestrancis a
forin impegnadis par recuperâ ce che al jere restât in pîts, slontanant il
pericul di une gnove emigrazion o l’inurbament bande lis citâts principâls de
regjon.
Pe
ricostruzion edilizie la leç regjonâl n. 17 dai 17 di Jugn dal 1976 e fo
fondamentâl: cheste norme si ispirave ancjemò al principi che, fin dulà che al
jere pussibil, si podès riparâ plui che tornâ a costruî. Politics,
aministradôrs e tecnics a scugnirin cussì tacâ a confrontâsi; si metè in vore il
complès sisteme pe verifiche dai dams, che al sarès stât essenziâl.
Intant,
tancj privâts no restarin fers a spietâ, inmò prin di vê vût lis sovenzions che
ur vevin prometût. Tal Istât dal 1976 miârs di alpins in congjêt, di dute
Italie, a passarin lis feriis in Friûl tra lis maseriis e i prins segnâi di une
ricostruzion che ducj a volevin. No jerin però ancjemò rivadis lis scossis di
Setembar, la grande migrazion di miârs di fameis bande lis localitâts balneârs,
un Invier passât tal frêt tes roulottes e tes tendis par tancj altris.
Cul an
gnûf e cu la tiere che no tremave plui sot dai pîts, al sarès stât clâr par
ducj che il lavôr di fâ al jere colossâl: a coventavin ideis e progjets
concrets, massime une idee complessive su cemût tornâ a costruî. La
ricostruzion però, almancul a nivel psicologjic, e jere za stade inviade.